Chiar dacă locuiești într-un oraș activ și aglomerat, e destul de probabil ca aerul din locuința ta să fie mai poluat decât aerul exterior. Pe lângă substanțele dăunătoare care intră din exterior, fie pe fereastră, prin crăpături sau chiar odată cu tine, există numeroase produse și activități din locuință care emit poluanți periculoși.

Dacă aerul nu e ventilat suficient, concentrațiile de diferiți poluanți cresc direct proporțional cu riscurile nocive pe care le au asupra sănătății tale. Infecțiile, cancerul pulmonar sau bolile cronice pulmonare precum astmul sunt doar câteva dintre posibilele urmări ale traiului într-un mediu cu aer slab calitativ.

Asociaţia de Boli Pulmonare din America ne explică sursele și efectele negative ale principalilor poluanți care viciază aerul din locuință:

Bacteriile și virusurile sunt microorganisme omniprezente în aer liber care se răspândesc ușor pe suprafețele comune, pot provoca simptome similare și sunt transmise prin căi asemănătoare. Toate pot ajunge în interior prin strănut, tuse, animale de companie, umidificatoare, coșuri de compost din bucătărie sau direct, prin aerul care intră pe fereastră. Inhalarea lor poate răspândi răceli, gripă, tuberculoză sau alți agenți infecțioși.

Noul coronavirus e factorul schimbării radicale a modurilor în care funcționează societatea globală începând cu luna decembrie a anului 2019. Este extrem de ușor transmisibil prin dialog apropiat și neprotejat de mască, prin tuse, strănut sau atingeri. Boala rezultată în urma interacțiunii cu virusul se numește Covid-19, iar cele mai frecvente semne ale acesteia includ febră, tuse, dificultăți de respirație și pierderea gustului și a mirosului. În cazurile grave, poate provoca pneumonie, sindrom respirator acut sever, insuficiență renală sau chiar deces. 

Măsuri de precauție împotriva bacteriilor și a virusurilor:

·    spălarea mâinilor și a suprafețelor comune cu apă și săpun, folosirea de dezinfectanți speciali;
·   ventilația eficientă: cu cât aerul este mai stătut și mai umed, cu atât este mai probabilă răspândirea bolilor.

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz inodor, incolor și insipid, dar periculos. Acesta e produs prin arderea combustibililor precum benzina, gazul natural, petrolul, kerosenul, lemnul sau cărbunele. Așadar, folosirea aparatelor pe gaz precum aragazul, cuptorul pe gaz sau a sobelor sunt principalele surse de CO din locuință.

Monoxidul de carbon poate atinge niveluri periculoase în perioadele de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii, când arderea combustibililor fosili e o activitate frecventă, deoarece compusul chimic e mult mai stabil la temperaturi scăzute. E important de știut că monoxidul de carbon produs din surse naturale nu pune în pericol sănătatea dacă e emis la exterior, fiindcă se dispersează foarte repede pe o suprafața întinsă. Valoarea limită zilnică a mediilor pe 8 ore este de 10 mg/m3. Însă, dacă este produs în interior, pe suprafețe reduse, cu surse minime sau inexistente de ventilație, CO poate crea probleme majore.

Respirarea CO reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen. În cantități relativ scăzute, acesta poate provoca dureri de cap, greață, amețeli, oboseală acută, poate reduce pulsul, acuitatea vizuală și capacitatea fizică. Însă, în cantități ridicate (aprox. 100 mg/m3) poate fi fatal. Cei mai vulnerabili la interacțiunea cu monoxidul de carbon sunt copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice și fumătorii.

Protejează-te împotriva cantităților periculoase de CO:

·    asigură-te toate aparatele funcționează conform instrucțiunilor și sunt complet aerisite;
·    inspectează și curăță anual sistemul de încălzire și coșul de fum;
·    nu folosi cuptorul sau plita de aragaz pentru a încălzi locuința;
·    nu aprinde cărbuni, felinare cu kerosen sau sobe portabile de tabără în interiorul casei;
·    fumează doar în exterior;
·    instalează un detector de CO; 
·    instalează un sistem de ventilație cu recuperare de caldură eficient.

Dioxidul de azot (NO2) este un poluant gazos compus din azot și oxigen ce contribuie la reacțiile chimice care produc ozonul. Este unul dintre cei 6 poluanți atmosferici ce necesită o limitare constantă, conform standardelor naționale de calitate. NO2 poate fi o problematic în interior, fiind produs de încălzitoarele pe gaz sau de sobele cu gaz. Dacă acestea nu sunt ventilate complet spre exterior, se pot acumula niveluri periculoase de NO2. Acest poluant provoacă o serie de efecte dăunătoare asupra plămânilor, inclusiv inflamații ale căilor respiratorii, tuse, respirație șuierată sau atacuri de astm. Noi cercetări au legat dioxidul de azot de afecțiuni cardiovasculare, de greutatea mai mică la naștere a nou-născuților și de decesul prematur al acestora. În plus, un studiu din 2016 a descoperit că expunerea pacienților care suferă de cancer la NO2, ozon și alți poluanți ai aerului le-a scurtat durata de viață.

Radonul (Rn) provine efectiv din sol. Din uraniul din sol care se descompune și formează radiu. Acesta se transformă mai departe în gaz radon, care poate pătrunde în locuință prin crăpăturile pereților, prin pardoseli, subsoluri sau fundații. Gazul toxic eliberează produse secundare radioactive care, odată inhalate, pot duce la cancer pulmonar. Radonul nu provoacă simptome imediate, iar conform statisticilor, radonul este a doua cauză principală de cancer pulmonar în Statele Unite, responsabil pentru mii de decese în fiecare an. Expunerea la cantitățile mici din aerul liber este imposibil de evitat, însă atunci când radonul se află în interior, poate fi vorba de concentrații periculoase. Problema este mult mai accentuată în locuințele noi.

Evită pericolele gazului radon și:

·    instalează un sistem de atenuare a radonului sau cel puțin etanșează corect fisurile preexistente;
·    dacă îți construiești casa în prezent, instalează pietriș și folie de plastic sub fundație și etanșează fisurile, dacă apar;
·    optează pentru un sistem de ventilație eficient.

Plumbul (Pb) este un metal natural toxic care nu dispare în timp, spre deosebire de alți poluanți. În trecut era utilizat în multe procese industriale, era adăugat în benzină, conducte de apă, îngrășăminte sau vopsele. Acesta încă se găsește în pigmentul unor vopsele produse înainte de 1980 cu care unele locuințe din România sunt zugrăvite. Dacă se află într-o stare bună și nu este atinsă, vopseaua pe bază de plumb nu reprezintă un pericol semnificativ. Totuși, în procesul de deteriorare, vopseaua creează așchii, praf sau particule ce pot fi inhalate. E important de știut că nici cantitățile mici de plumb nu sunt sigure pentru sănătate. Activități precum remodelarea, răzuirea uscată sau chiar demolarea deranjează și propulsează în aer particulele periculoase de vopsea.

Expunerea la plumb poate afecta aproape toate funcțiile organismului, dar sistemul nervos e principala țintă. Copiii sunt cei mai vulnerabili la poluarea cu plumb, deoarece sistemul lor nervos poate fi afectat încă din stadiul de dezvoltare. Copiii mici care locuiesc în case vechi prezintă cel mai mare risc de expunere la metalul periculos. Aceștia se joacă în general pe podea, unde poate exista praf încărcat cu plumb ce le poate contamina mâinile și jucăriile ce ajung frecvent în cavitatea bucală.

Plumbul se acumulează în oase, ficat, rinichi, poate pătrunde în sânge și poate cauza, printre altele, convulsii, paralizie, anemie, deteriorarea sistemului reproducător sau cancer. Efectele otrăvirii cu plumb pot continua mult timp după eliminarea sursei de expunere, iar în unele cazuri poate fi fatal.

Dacă bănuiești că în locuința ta există vopsea pe bază de plumb și ai planuri de renovare, asigură-te că iei măsurile necesare de protecție:

·    aplică noua vopsea peste cea de plumb fără să o modifici sau cheamă un profesionist să o îndepărteze pentru tine. Totuși, în cazul în care vopseaua se descuamează, șterge podeaua și marginile ferestrelor cu o cârpă caldă, umedă și detergent de spălat vase care conține fosfat;
·    femeile gravide și copiii trebuie să părăsească clădirea până la finalizarea lucrărilor;
·    separă zonele în renovare de zonele de locuit;
·    ventilează eficient locuința.

Compușii organici volatili (COV) sunt gaze care sunt emise în aer de anumite produse sau în timpul unor procese. Printre produse se numără materialele de construcții, soluțiile de curățare și îngrijire personală, pesticidele, detergenții sau dezinfectanții. COV apar și în urma activităților precum fumatul, arderea lemnului în sobă sau folosirea imprimantei. Unele dintre cele mai populare COV sunt benzenul, formaldehida și toluenul.

Inhalarea compușilor organici volatili poate irita ochii, nasul și gâtul, poate provoca dificultăți de respiratorii, greață și poate deteriora sistemul nervos central, precum și alte organe. Unele COV pot provoca cancer.

Pentru a te proteja de compușii organici volatili:

·    evită produsele precum vopselele și materialele de construcții ce au pe etichetă concentrații mari de COV;
·    dacă renovezi, cumpără doar cantitățile necesare și elimină resturile sau produsele neutilizate în siguranță;
·    respectă întotdeauna instrucțiunile producătorilor atunci când folosești aceste produse;
·    nu fuma decât în exterior, fiindcă fumul de tutun conține și COV printre alți agenți cancerigeni.
·    instalează un sistem de ventilație eficient.

Soluția poluării din interior 

Pentru a te proteja de factorii dăunători din locuință, e necesar ca aerul din casa ta să fie continuu diluat, mai precis să circule constant. Însă, dacă deschizi fereastra un timp îndelungat:

   pierzi temperatura de care ai nevoie pentru a avea confort, în special dacă e vară sau iarnă;
   consumi cantități mai mari de combustibili fosili, fapt ce crește poluarea atmosferică;
    plătești mai mult la factura de electricitate încercând să echilibrezi temperatura din interior.

Pentru a gestiona inteligent atât nivelul de poluare interioară, cât și consumul electric, soluția cea mai potrivită e ventilația cu recuperare de căldură. Varianta unui sistem descentralizat de ventilație Climtec rezolvă ambele probleme cu brio și în plus:

     ușor și rapid de instalat;
     reglează umiditatea și, implicit, condensul care formează igrasie și mucegai;
     îți oferă eficiență la cel mai avantajos preț.

Accesează catalogul Climtec sau întreabă-ne direct ce model ți se potrivește la 0755 419 113

Surse:
https://www.lung.org/
https://www.reginamaria.ro/
https://www.unicef.org/
https://www.eea.europa.eu/
https://www.calitateaer.ro/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/
https://www.epa.gov/